AVIZ
referitor la proiectul de Ordonanță de urgență a Guvernului
pentru modificarea și completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 18/2009 privind creșterea performanței energetice a blocurilor de locuințe
Analizând proiectul Ordonanță de urgență a Guvernului pentru modificarea și completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 18/2009 privind creșterea performanței energetice a blocurilor de locuințe, transmis de Secretariatul General al Guvernului cu adresa nr. 616 din 16.12.2022 și înregistrat la Consiliul Legislativ cu nr. D1468/16.12.2022,
CONSILIUL LEGISLATIV
În temeiul art. 2 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 73/1993, republicată, cu completările ulterioare, și al art. 33 alin. (3) din Regulamentul de organizare și funcționare a Consiliului Legislativ, cu modificările ulterioare,
Avizează favorabil proiectul de ordonanță de urgență, cu următoarele observații și propuneri:
1. Proiectul de ordonanță de urgență are ca obiect modificarea și completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 18/2009 privind creșterea performanței energetice a blocurilor de locuințe, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 158/2011, cu modificările și completările ulterioare.
Potrivit Notei de fundamentare, adoptarea proiectul de ordonanță de urgență „este determinată de necesitatea aprobării unor măsuri urgente prin care să se asigure condiții de finanțare echilibrate pentru intervențiile în eficiența energetică a blocurilor de locuințe, astfel încât să fie posibilă lansarea apelurilor de proiecte din cadrul programelor regionale în primul trimestru al anului 2023, pregătirea proiectelor de către autoritățile publice locale și implementarea investițiilor în condiții de sustenabilitate”.
2. Precizăm că, prin avizul pe care îl emite, Consiliul Legislativ nu se pronunță asupra oportunității soluțiilor legislative preconizate.
3. Semnalăm că prezentul proiect are drept finalitate, prin instituirea unor excepții de la cadrul legislativ actual, asigurarea posibilității finanțării unor activități/lucrări de intervenție pentru creșterea performanței energetice a blocurilor de locuințe, pentru perioada de programare 2021-2027, inclusiv din fondurile europene nerambursabile aferente Politicii de Coeziune.
Dat fiind faptul că implementarea programelor prin care se asigură o atare finanțare presupune asigurarea unor cote de cofinanțare, care se asigură inclusiv din alocații de la bugetul de stat și din bugetele locale și care reprezintă cheltuieli definitive, măsurile preconizate prin proiect sunt de natură a genera impact financiar asupra bugetului general consolidat, motiv pentru care Secțiunea a 4-a „Impactul financiar asupra bugetului general consolidat atât pe termen scurt, pentru anul curent, cât și pe termen lung (pe 5 ani), inclusiv informații cu privire la cheltuieli și venituri” pct. 4.3 din Nota de fundamentare, trebuie să fie completată în mod corespunzător.
Totodată, prin proiect se preconizează și o altă cotă de 5% cu titlu de contribuție suplimentară de la bugetul de stat, în limita sumelor prevăzute cu această destinație în bugetul Ministerului Finanțelor, față de cotele deja referite de la buget.
Astfel, apreciem că devin incidente dispozițiile art. 15 din Legea nr. 500/2002 privind finanțele publice, cu modificările și completările ulterioare, coroborate cu art. 15 din Legea responsabilității fiscal-bugetare, republicată.
4. La preambul, pentru o redactare unitară, propunem utilizarea numai a uneia dintre sintagmele „Politica de Coeziune 2021-2027”, respectiv, „Politicii de Coeziune”.
La primul paragraf, pentru o redactare specifică stilului normativ, referitor la sintagma „Planul național integrat în domeniul energiei și schimbărilor climatice 2021-2030 (PNIESC), aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 1076/2021, și prin Strategia națională de renovare pe termen lung pentru sprijinirea renovării parcului național de clădiri rezidențiale și nerezidențiale, atât publice, cât și private, și transformarea sa treptată într-un parc imobiliar cu un nivel ridicat de eficiență energetică și decarbonat până în 2050 (SNRTL) aprobată prin Hotărârea Guvernului nr. 1034/2020”, propunem, ca în locul formelor abreviate cuprinse între paranteze să fie inserate, după indicarea elementelor de identificare ale celor două hotărâri ale Guvernului, sintagmele „denumit în continuare PNIESC”, respectiv „denumit în continuare SNRTL”.
La paragrafele al doilea, al treilea, al șaselea, al șaptelea și al zecelea, semnalăm utilizarea sintagmelor „programelor aferente Politicii de coeziune 2021-2027”, „programelor regionale 2021-2027”, „celor 8 programe regionale”, „programele regionale”, motiv pentru care sugerăm utilizarea unei terminologii unitare în măsura în care desemnează aceeași noțiune.
La paragraful al patrulea, propunem redarea sintagmei „Planul național de redresare și reziliență” sub forma „Planul național de redresare și reziliență al României” în acord cu terminologia utilizată în art. 1 alin. (1) al Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 155/2020, aprobată prin Legea nr. 230/2021, cu modificările și completările ulterioare. Ulterior acestei sintagme poate fi inserată sintagma „denumită în continuare PNRR”, urmând a fi utilizată ulterior numai forma abreviată.
5. La art. I, pct. 1, având în vedere că intervenția preconizată se referă doar la alin. (1) partea introductivă, este necesară eliminarea abrevierii „Art. 131”.
La textul propus
pentru partea introductivă a alin. (1) al
art. 131, în acord cu exprimarea din debutul normei,
sugerăm ca în locul sintagmei „finanțarea unor astfel de
intervenții” să fie utilizată expresia „finanțarea unor astfel de activități/lucrări
de intervenție”. Reținem observația pentru toate
situațiile similare.
6. La textul propus pentru art. 133 alin. (1) lit. a) și b), pentru claritatea normelor preconizate, sugerăm a se defini expresiile „regiunilor mai puțin dezvoltate” și „regiunilor mai dezvoltate”.
La alin. (1) lit. a) subpct. i), pentru precizia normei preconizate, propunem a se detalia care programe sunt avute în vedere prin utilizarea sintagmei „bugetul programelor” sau a se determina, în cuprinsul proiectului, semnificația termenului „program”, observație valabilă pentru toate situațiile similare.
De asemenea, la lit. a) subpct. ii), având în vedere că aceasta face parte din alcătuirea lit. a), este necesar ca norma de trimitere la „lit. a) pct. i” să fie redată astfel: „subpct. i)”.
Reiterăm observația pentru toate cazurile similare.
La alin. (2), pentru precizie normativă, propunem ca în fața trimiterii la „lit. a) pct. iii) și lit. b) pct. iii)” să fie inserată expresia „alin. (1)”.
La alin. (4), pentru rigoare în redactare, propunem ca în locul expresiei „accede programele” să fie redată expresia „accede la programele”.
7. La art. II alin. (1), pentru respectarea normelor de tehnică legislativă, propunem ca acesta să fie reformulat, astfel:
„(1) În termen
de 30 de zile de la data intrării în vigoare a prezentei ordonanțe de
urgență, Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice și
Administrației va aproba prin ordin normele metodologice de aplicare a
dispozițiilor Ordonanței de urgentă a Guvernului
nr. 18/2009 privind creșterea performanței energetice a blocurilor de
locuințe, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 158/2011,
cu modificările și completările ulterioare, care se publică în Monitorul
Oficial al României, Partea I”.
La alin. (2), precizăm că, este în vigoare Ordinul nr. 163/540/23/2009 al ministrului dezvoltării regionale și locuinței, al ministrului finanțelor publice și al viceprim-ministrului, ministrul administrației și internelor, pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 18/2009 privind creșterea performanței energetice a blocurilor de locuințe.
Ca atare, este necesară și abrogarea acestuia la momentul intrării în vigoare a unui nou ordin privind aprobarea normele metodologice de aplicare a Ordonanței de urgentă a Guvernului nr. 18/2009, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 158/2011, cu modificările și completările ulterioare.
Astfel, potrivit art. 64 alin. (4) din Legea nr. 24/2000, republicată, cu modificările și completările ulterioare, „Dacă o normă de nivel inferior, cu același obiect, nu a fost abrogată expres de actul normativ de nivel superior, această obligație îi revine autorității care a emis prima actul.”
PREŞEDINTE
Florin IORDACHE
Bucureşti
Nr. 1415/16.12.2022